Zeul Brahma

Cel dintai zeu al triadei hinduse, considerat un creator, Brahma este stapanul cerului, al orizontului, aflandu-se deasupra oricarui cult si dincolo de orice venerare. Este printre cei mai importanti zei ai Indiei. Brahma s-a nascut din el insusi, uneori spunandu-se ca este nenascut. El a iesit din oul originar al lumii sau din ape.
Cand Brahma a fecundat creatia, s-au nascut cele patru clase de fiinte: zeii, animalele, oamenii si fiintele neinsufletite. Brahma domneste cu maretie intr-un cer propriu lui, un paradis in care toate creaturile spera sa ajunga.
Impreuna cu Visnu, pastratorul si zeul spatiului si Siva, distrugatorul si stapanul tenebrelor, formeaza triada hindusa- Trimurti.
Atunci cand se apropie momentul indicat, Brahma simte ca momentul initierii creatiei lumii e
ste ideal. Pentru realizarea marii sale creatii a lumii, a oamneilor si a zeilor, Brahma se imparte in doua, formand un cuplu. Asa vine pe lume Sarasvati. Ea este energia feminina necesare fertilitatii lui Brahma, fiind insa totodata fiica sa.
Brahma se indragosteste imediat de Sarasvati. Pentru a-si arata respectul fata de tatal sau, aceasta se roteste mereu in jurul lui. Fiindca doreste s-o urmareasca din priviri, lui Brahma ii cresc inca trei capete, toate absorbite de dorinta pe care i-o inspira Sarasvati. Acestuia ii mai cresc patru brate.
Brahma este impartial, stabileste legile si pedepsele, creeaza moartea si este responsabil de distrugerea lumii. Nu este un zeu al indurarii si al darurilor gratuite, din partea sa neputandu-se astepta la favoruri. In consecinta, ii sunt adresate rareori rugaciuni si putine temple ii sunt consacrate.
Exista numeroase forme ale venerarii marelui zeu, printre acestea numarandu-se numeroase temple, sculpturi, picturi si scrieri. Printre aceste scrieri se afla celebrele Vede in care se afla urmatorul fragment numit Legea lui Manu care vorbeste despre Brahma: Aceasta lume era in intuneric, de nerecunoscut, fara nimic distinct, inaccesibila ratiunii si perceptiei, cazuta parca pe deplin in somn. Atunci augusta fiinta exista prin ea insasi, cea care nu era dezvoltata, dezvoltand acest univers sub forma marilor elemente si desfasurandu-si energia, a aparut pentru a risipi tenebrele. Aceasta fiinta pe care doar spiritul o poate percepe, subtila, fara parti distincte, eterna, inchizand in sine toate creaturile, incomprehensibila, a aparut spontan. Dorind sa extraga din trupul sau diversele creaturi, a produs mai intai, prin gandire, apele si in ele si-a depus samanta. Aceasta samanta a devenit un ou de aur, la fel de stralucitor ca soarele, in care s-a nascut pe sine insusi sub forma lui Brahma, parintele originar al tuturor lumilor.